22 de obiective pentru Romania - By Traian Basescu

Analistii sustin ca obiectivele Romaniei prezentate de presedintele Traian Basescu in ultima sa aparitie in fata Parlamentului sunt fie "prea vagi", fie la "mare distanta de a deveni curand realitate". Pe de alta parte, insiruirea lui Basescu (obiective politice, economice si sociale) este considerata acoperitoare.


Seful statului a anuntat in discursul in fata Parlamentului un set de 22 de obiective care ataca din trei directii: economica, sociala si politica. La capitolul obiective politice, inca din primul an de mandat presedintele in exercitiu a insistat pentru trecerea la un Parlament unicameral, insa conflictul in care s-a aflat cu Parlamentul si cu Guvernul Tariceanu II au impiedicat aceasta discutie.
Problema este ca legea fundamentala poate fi schimbata doar cu votul a doua treimi din Parlament, ceea ce presupune un larg acord politic.

Rezolvarea raportului intre puterile in stat (puterea presedintelui si a guvernului) este si ea blocata, atata vreme cat exista divergente majore intre partide cu privire la o "republica prezidentiala" sau la una parlamentara (in care seful statului este ales de Parlament, caz in care intreaga decizie executiva ar reveni Guvernului). Fara transarea acestei discutii, blocajele vor continua, sunt de parere analistii politici Cristian Parvulescu si Cristian Preda.
Descentralizarea mult dorita
Discutia despre cresterea autonomiei locale este veche. Au existat mai multe legi de-a lungul vremii in acest sens, iar in guvernul Tariceanu I, fostul ministru al administratiei, Vasile Blaga (PD), a elaborat o lege-cadru a descentralizarii, insa lucrurile evolueaza lent.
Un impuls ar putea fi dat de noua lege a educatiei in care scolile capata mai multa autonomie si extinderea programului pilot in care spitalele trec la administratia locala.
Guvernul Boc a stabilit deja un set de norme privind descentralizarea pentru educatie, sanatate munca, interne (se infiinteaza politia locala) sau agricultura.
Un punct extrem de important il considera Basescu a fi "promovarea identitatii nationale in interiorul Uniunii Europene, dar si la noi acasa". Obiectivul este considerat pe cat de vag, pe atat de vast.
Intr-o uniune care dilueaza valorile nationale, multe dintre decizii se iau la Bruxelles.
De asemenea, presedintele a precizat ca o prioritate trebuie sa fie consolidarea, in continuare, a parteneriatelor strategice cu Statele Unite si Franta, precum si a relatiilor cu statele din Orientul Mijlociu, Zona Caspica si Asia Centrala.
Atat fostul ministru de externe Mihai Razvan Ungureanu (fost PNL), cat si actualul ministru de externe, Cristian Diaconescu (PSD), au sustinut de-a lungul vremii ca Romania trebuie sa atace pietele din Asia Centrala, intrucat, chiar daca UE este principalul partener comercial al Romaniei, acest lucru se va schimba cu vremea.
Pentru analistul Armand Gosu, o prioritate trebuie sa fie refacerea relatiilor cu Rusia care reprezinta o piata buna pentru Romania. Ministrul pentru IMM-uri a anuntat recent ca Romania a deschis birouri de promovare la Moscova, Cairo, Mumbai si Beijing.
"Este nevoie de reevaluarea relatiilor cu Republica Moldova si sprijinirea neconditionata a acestei tari pentru consolidarea statutului de aspirant la intrarea in Uniunea Europeana", a declarat seful statului.
Republica Moldova a ridicat regimul vizelor pentru romani impuse in aprilie de fostul regim al lui Vladimir Voronin. Noua coalitie liberala de la Chisinau care promoveaza integrarea europeana a tarii ar putea facilita strangerea relatiilor dintre cele doua tari. Dar nimic nu indica faptul ca relatiile dintre cele doua tari vor fi altele decat cele din ultimii 10 ani.
O alta prioritate ar trebui sa fie intrarea Romaniei in spatiul Schengen in anul 2011, doreste presedintele. Actualul comisar al Romaniei, Leonard Orban, crede ca aderarea la spatiul Schengen in 2011 este un obiectiv foarte greu, pentru ca dincolo de criteriile generale ce trebuie satisfacute, multe alte chestiuni va trebui sa fie rezolvate bilateral. Or, deficitul de imagine al Romaniei in unele tari din Uniunea Europeana va ingreuna acest proces.
Obiective politice
1. Reforma constitutionala, necesara pentru trecerea la parlament unicameral, clarificarea relatiilor intre puterile statului, pentru stabilirea mecanismelor de deblocare a crizelor politice, pentru clarificarea calitatii de mediator a presedintelui intre puterile statului, dar si intre puterile statului si societate.
2. Accelerarea proceselor de descentralizare si crestere a autonomiei locale.
Pana cand nu vom lasa soarta comunitatilor in mainile lor va exista un ridicat nivel de insatisfactie fata de conducerea centrala, a declarat presedintele. Cresterea nivelului de autonomie al comunitatilor locale este fundamental pentru
evolutia pozitiva a Romaniei, a spus Basescu.
3. Numirile in functii de conducere in administratia centrala si locala sa se faca in primul rand pe criterii de competenta.
4. Promovarea identitatii nationale in interiorul Uniunii Europene, dar si la noi acasa, este, in opinia sefului statului, un obiectiv extrem de important.
5. Consolidarea, in continuare, a parteneriatelor strategice cu Statele Unite si Franta, precum si a relatiilor cu statele din Orientul Mijlociu, Zona Caspica si
Asia Centrala.
6. Reevaluarea relatiilor cu Republica Moldova si sprijinirea neconditionata a acestei tari pentru consolidarea statutului de aspirant la intrare in UE.
7. Intrarea Romaniei in spatiul Schengen in anul 2011 ar trebui sa fie un alt obiectiv prioritar, potrivit presedintelui.
Obiective sociale
1. Reforma sistemului de pensii, pentru ca acesta sa devina echitabil prin aplicarea principiului contributivitatii.
2. Elaborarea Codului asistentei sociale. E necesar deoarece in momentul de fata exista peste 202 drepturi de asistenta sociala, reglementate prin 179 de
acte normative, a spus presedintele, adaugand ca exista segmente importante de beneficiari care nu se afla in categoria persoanelor care sa necesite protectie
sociala speciala.
3. Adoptarea in regim de urgenta a codurilor de procedura penala si civila, pentru ca justitia sa aiba instrumentele necesare solutionarii cauzelor intr-un
timp rezonabil.
4. Modificarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii, astfel incat o treime din membrii CSM sa fie reprezentanti ai societatii civile.
5. Politici de stimulare a cresterii natalitatii, inclusiv prin acordarea de stimulente materiale si fiscale pentru mame.
Obiectivele economice ale presedintelui in exercitiu
1. Introducerea standardelor de cost in administratia centrala si locala. "Este un efort pe care Guvernul il pregateste si il voi sustine fara rezerve", a spus presedintele. Acest obiectiv a fost al patrulea mentionat de presedinte, dupa reforma constitutionala, reforma sistemului de pensii si elaborarea Codului Asistentei Sociale, si primul pe lista obiectivelor economice.
Sunt orase in care numarul functionarilor publici este de trei ori mai mare decat in alte orase, in conditiile in care numarul locuitorilor nu este triplu. Costurile din administratiile locale ar trebui intr-adevar armonizate la nivel national, considera analistii. "Mai este o mare problema. Banii plecati din Ministerul de Finante catre consiliile judetene, si mai departe catre primarii, trebuie sa fie o informatie publica. Aceste sume si traseul lor trebuie sa fie pe internet. Trebuie accelerat procesul de eficientizare si de corelare al costurilor si trebuie mizat pe transparenta", comenteaza Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Acesta mai vorbeste si de responsabilitatea pe care trebuie sa o aiba administratiile locale in activitate lor. "Vrem sa transferam functii catre administratia locala, dar trebuie sa luam in calcul si lipsa de competenta la nivelul primariilor", spune Pogonaru.
2. Aderarea Romaniei la zona euro in anul 2014 este un alt obiectiv din sfera economica mentionat de Basescu. "O alta prioritate imi pare a fi gestionarea politicilor fiscale, monetare si a situatiei macroeconomicei astfel incat Romania sa adere la zona euro in anul 2014. Nu trebuie sa ne descurajeze criza economica, avem disponibilitatea sa ne incadram in parametrii de aderare", a spus presedintele.
"Asa cum arata in momentul de fata deficitul bugetar si structura cheltuielilor publice, ne-am cam indepartat de adoptarea euro in 2014. Putem inca sa indeplinim acest obiectiv, dar trebuie luate niste masuri foarte radicale si foarte rapid. (...) Nu poate nimeni crede ca o tara care aloca doua treimi din venituri pe cheltuieli cu salariile si pensiile poate sa mearga asa la nesfarsit. Structura cheltuielilor publice este total nesustenabila, mai ales in conditiile in care avem nevoie de investitii publice", spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank. Acesta apreciaza ca dupa cum a mentionat si presedintele, politicile economice trebuie sa se coreleze. "Este nevoie de o cooperare intre politica fiscala - care aproape mereu a fost prociclica - si politica monetara - care din dorinta de a tine situatia sub control, poate a fost mai restrictiva decat era nevoie." Pentru a adopta euro in 2014, Romania trebuie sa indeplineasca cele cinci criterii de la Maastricht, care se refera la inflatie, stabilitatea cursului de schimb, datoria publica, deficitul bugetar si nivelul ratelor dobanzii pe termen lung. "Cel mai mare pericol este acum deficitul bugetar", spune Ionut Dumitru. Pentru adoptarea euro, Romania trebuie sa ajunga la un deficit bugetar sub nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Anul 2008 a fost incheiat cu un deficit de 5,4% din PIB, iar pentru anul 2009, deficitul bugetar acceptat de Fondul Monetar International (FMI) in acordul de finantare stand-by incheiat cu Romania este de 7,3% din PIB.
3. Sustinerea dezvoltarii agriculturii, a industriei alimentare si a turismului este al treilea obiectiv economic mentionat de presedinte si pe locul opt in lista celor 22 de obiective enumerate in total "Sustinerea dezvoltarii agriculturii, a industriei alimentare si a turismului, ca sectoare de activitate pentru care Romania are conditii naturale exceptionale", a declarat Traian Basescu.
Agricultura a avut in 2008 doar 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB), in timp ce turismul are o pondere de circa 3% din PIB. Agricultura si turismul au fost sectoarele amintite de presedinte in nenumarate randuri ca avand un potential foarte mare de dezvoltare. Pe parcursul discursului sau, Traian Basescu a punctat cele trei mari directii in care ar trebui sa se faca investitii masive: agricultura, infrastructura, energia. "Sunt trei zone unde avem nevoie de investitii foarte mari si avem si sursele necesare - daca ne gandim la banii de la Uniunea Europeana. Agricultura este probabil cel mai nereformat sector, cel mai putin productiv", spune Ionut Dumitru. "Toti stim care sunt problemele si care sunt solutiile, dar trebuie si sa ni le asumam. (...) Este valabil pentru toate obiectivele anuntate de politicieni. Dincolo de vointa, trebuie sa se spuna lucruri mai precise. De exemplu - cineva face ceva intr-un anumit interval de timp", spune Pogonaru.
4. Accelerarea procesului de cadastrare si intabulare a tuturor terenurilor agricole. "Situatia actuala a cadastrului face ca terenurile sa nu poata fi vandute cu usurinta", a declarat presedintele in cel de-al 9-lea obiectiv mentionat, dintr-o lista de 22.
"Sunt o multime de litigii pe tema asta, este vorba de legalitatea titlului de proprietate asupra terenurilor. Au fost emise acte in afara legii. Mai mult, in sudul tarii si in Moldova sunt multi tarani care nu isi pot primi subventia pe terenurile agricole pe care le au decat daca sunt atestate in cartea funciara. Si cum sistemul de carte funciara nu este bine pus la punct, acestia nu isi pot primi subventiile", explica Emilian Duca, tax partner la BDO Romania, a cincea firma de consultanta si audit, dupa companiile din Big Four. Acesta adauga ca tot sistemul juridic trebuie reformat, codurile de procedura civila si penala fiind cele mai mari urgente. "Acestea au un impact major asupra economiei. Durata proceselor comerciale si incurajarea rau platnicilor este o mare problema", spune specialistul fiscal.
5. Adoptarea legii raspunderii fiscale este una din prioritatile presedintelui Traian Basescu. Aceasta inseamna o imbunatatie a proceselor bugetare si de executie bugetara, astfel incat o cheltuiala asumata sa fie dusa la bun sfarsit.
De altfel, Fondul Monetar International a impus autoritatilor de la Bucuresti adoptarea acestei legi inca de la primele negocieri. Initial, in martie, ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ca legea va fi adoptata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009. Ulterior, din declaratii reiesea ca legea responsabilitatii fiscale va fi adoptata pana la sfarsitul anului. Prin aceasta lege s-ar putea introduce bugete multianuale, limite pentru rectificarile bugetare pe parcursul unui an, noi reguli privind cheltuielile, datoria publica si deficitul bugetar si s-ar putea stabili un cadru pentru emiterea si managementul garantiilor si altor datorii neplanificate. "Ar fi un lucru foarte bun. Dar am serioase rezerve ca autoritatile romane vor fi in stare sa administreze inca din prima zi un asemenea sistem", apreciaza Duca de la BDO. "Daca vrei sa faci o planificare serioasa, credibila, incepi prin lucruri simple: elaborarea bugetului pe trei ani. Ar fi o prima incercare de disciplinare, de creare de repere. Bugetele multianuale ar obliga Guvernul sa gandeasca mai riguros, sa ia in serios previziunea de cheltuieli si venituri. E drept, chiar si pe parcursul unui an se fac mai multe rectificari bugetare. Dar nu ii va avantaja un numar mare de revizuiri bugetare", comenteaza Pogonaru.
6. Declansarea unui proces vast de simplificare a legislatiei in toate domeniile, inclusiv in domeniul fiscal, doreste presedintele. "Practic, datorita multitudinii de acte normative pe fiecare domeniu, atat justitia, dar si agentii economici si organele de control sunt frecvent puse in fata interpretarilor diferite datorita formularilor neclare si, de multe ori, contradictorii", a declarat presedintele in discursul sau.
Specialistii spun ca intr-adevar legislatia romaneasca este in multe privinte greoaie si complicata, incepand de la legislatia din domeniul comercial, care este "incoerenta si inconsistenta", pana la o lipsa de viziune asupra sistemului de impozite si taxe. "Dupa eforturile de simplificare a legislatiei fiscale din urma cu cinci ani prin introducerea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala, urmate de introducerea cotei unice, au fost facuti mult prea putini pasi pentru eficientizarea sistemului", spune consultantul fiscal Emilian Duca. "Problema simplificarii legislatiei este foarte delicata. Oricat si-ar propune un presedinte de tara s-o rezolve, fara colaborarea Executivului si a Parlamentului nu ar reusi. Complexitatea legislatiei va creste in viitor, deoarecere legislatia comunitara - care treptat va trebui transpusa si in legislatia noastra - este mult mai complexa", mai spune Duca. Acesta adauga ca cea mai buna masura anticriza ar fi stoparea modificarilor legislative. "Orice nou conducator de institutie vrea sa-si lege numele de o modificare importanta in legislatie. Lipsa de predictibilitate este o mare problema pentru companii."
7. Utilizarea rapida si eficienta a fondurilor puse la dispozitia Romaniei de Uniunea Europeana, potrivit sefului statului, adaugand ca avem programe de 54 de miliarde de euro, dintre care 32 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana si 4-5 miliarde de la Banca Europeana de Investitii si Banca Mondiala. "Si noi nu acceleram investitiile", a spus Basescu.
"Sunt doua tipuri de fonduri europene. Proiectele mai mici, cum ar fi cele pentru training, pentru investitii IT de mica valoare sau pentru cercetare, si proiectele mari pentru infrastructura care ar trebui implementate de institutiile publice. La cele mici, numarul de aplicatii ale firmelor este impresionant, s-a aplicat in total pentru o suma de aproape zece ori mai mare, dar problema o reprezinta proiectele mari, unde sunt si cei mai multi bani, si care nu avanseaza", spune Pogonaru. "Este un blocaj undeva, in procesul de absorbtie a fondurilor europene. Si avem nevoie de acesti bani pentru investitii in infrastructura, agricultura si energie. Presedintele a punctat astfel problemele prioritare al Romaniei", spune Ionut Dumitru.
8. Dezvoltarea unui sistem national de colectare si distribuire a productiei de legume si fructe, produse de micii fermieri. "Ii vedeti toti, pe marginea drumurilor, incercand sa vanda rosii, vinete, pepeni, castraveti, tot ce pot. Nu au acces in hipermarketuri, pentru ca niciodata un hipermarket nu o sa cumpere de pe marginea drumului. Poate fi chiar
o initiativa legislativa care sa stabileasca 10-15 astfel de centre de colectare regionale si Guvernul sa o puna in aplicare, macar unul sau doua sa inceapa la anul", a declarat presedintele.
"Atunci cand agricultura in Romania va fi fiscalizata - va fi un mare moment al adevarului pentru Romania. Vom afla daca nu cumva e prea scumpa si vom afla daca poate fi un sector eficient. Sunt multe de facut si controlat in agricultura. Un prim pas de ordonare a lucrurilor a fost emiterea certificatelor de depozit Recipisa Warrant. (...) Se vor crea mecanisme de colectare. Va fi altfel. Deocamdata este haotic si pe sub mana. O piata unde nu sunt angajamente ferme. Atunci cand producatorii vor trebui sa produca o anumita cantitate intr-un an, pe baza de contracte, lucrurile vor merge cu totul altfel", spune Pogonaru. Recipisa Warrant, emise prin programul "Primul Siloz" care a inceput in luna august, sunt certificate de valoare care atesta deponentului calitatea si cantitatea marfurilor. Aceste titluri de valoare pot fi tranzactionate ulterior sau chiar constituite gaj la banca.
9. Inceperea lucrarilor la reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda este o alta prioritate pentru Traian Basescu, al 17-lea obiectiv mentionat in lista de cele 22 de obiective si penultimul obiectiv
economic.
In anii urmatori, provocarea majora a omenirii va fi independenta energetica, puncteaza Ionut Dumitru. "Directiile sunt destul de clare, o mare parte din finantare trebuie s-o alocam si pentru investitii in energie", spune Dumitru. "Este oricand bine-venita aceasta investitie, dar mai e si intrebarea daca vrem centrale nucleare in Romania", spune Pogonaru. Energia nucleara este una dintre cele mai ieftine surse de energie, majorarea cantitatii produse in astfel de unitati avand un impact direct asupra stabilizarii preturilor la electricitate pentru consumatorii finali. Centralele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda vor fi puse in functiune abia in 2016-2017, potrivit oficialilor Societatii Nationale Nuclearelectrica, unul din proprietarii proiectului. Autoritatile incearca de mai bine de un an sa debuteze lucrarile.
10. Modificarea Codului muncii pentru flexibilizarea fortei de munca este ultimul obiectiv economic mentionat de presedinte in discursul sau, incheind astfel o lista de noua tinte in domeniul economic.
Codul muncii este doar o mica parte din tot ceea ce trebuie reformat, spun specialistii. "Tot procesul de asistenta sociala trebuie reformat. Trebuie regandit sistemul contractelor colective la nivel national, aplicarea prevederilor acestor contracte colective in cazul microintreprinderilor, iar problema restrictiilor angajatorilor in relatia cu angajatii este generoasa. Asa cum arata unele prevederi din Codul muncii in momentul de fata, nu conduc la o crestere de competitivitate a Romaniei", comenteaza Emilian Duca. Acesta mai adauga ca este o mare greseala ca salariul minim sa reprezinte o baza de calcul pentru salariile bugetarilor.