Traian Băsescu, preşedintele-jucător, în cursă pentru un nou mandat

Căpitan de cursă lungă, Traian Băsescu - 58 de ani - a devenit preşedinte al României în anul 2004. El l-a învins atunci în turul al doilea pe candidatul PSD, Adrian Năstase.
Băsescu şi-a construit o carieră politică, marcată de numeroase conflicte, din care a ieşit aproape întotdeauna câştigător.
Născut pe 4 noiembrie 1951, în oraşul Basarabi, judeţul Constanţa, Traian Băsescu a absolvit Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, iar în 1995 a finalizat cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.
În perioada 1987-1989 a fost şef al Agenţiei Navrom din Anvers, lucru ce i-a atras criticile adversarilor politici, care l-au acuzat că ar fi fost un privilegiat al regimului comunist.
După evenimentele din decembrie 1989, Traian Băsescu devine între 1990 şi 1992 ministru al Transporturilor, în Guvernele Petre Roman şi Theodor Stolojan.
Din 1996 până în 2000, Traian Băsescu revine în fruntea Ministerului, în Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.
În anul 2000, Traian Băsescu se reorientează profesional şi candidează la Primăria Capitalei, obţinând primul mandat. Patru ani mai târziu câştigă al doilea mandat, în faţa candidatului PSD, Mircea Geoană. Traian Băsescu renunţă însă la acest mandat când devine pe 20 decembrie 2004 preşedinte al României.
Primul mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu a fost marcat de numeroase scandaluri. Şeful statului s-a caracterizat ca fiind un "preşedinte-jucător", după modelul lui Dorinel Munteanu, antrenor-jucător la CFR Cluj, la vremea respectivă.
Şeful statului a avut multe conflicte cu oamenii politici, fie ei adversari sau aliaţi. Unul dintre cele mai notorii cazuri este cel al premierului liberal Călin Popescu Tăriceanu, pe care Traian Băsescu a încercat să-l debarce, fără a reuşi însă.
De-a lungul timpului, Traian Băsescu a fost părăsit de mulţi dintre consilierii săi, dintre care îi amintim pe Andrei Pleşu, Renate Weber şi Adriana Săftoiu. Ultimele două cel puţin au devenit apoi adversare politice ale preşedintelui, intrând în PNL şi devenind, fie parlamentar european, fie parlamentar în Legislativul naţional.
Traian Băsescu a declarat război deschis Parlamentului. Şeful statului a acuzat de mai multe ori faptul că senatorii şi deputaţii adoptă legi ce servesc anumitor grupuri de interese. Adversitatea preşedintelui faţă de Legislativ a ajuns până acolo încât el a propus un referendum pentru introducerea Parlamentului unicameral.