Scuba diving, ca si afacere, aduce un profit de 80% in lunile de vara

Cum poti transforma pasiunea in afacere cu 80.000 de euro

Cea mai mare parte a romanilor isi petrec timpul liber in fata televizorului (91%), iar pentru 65% aceasta preocupare reprezinta principala modalitate de distractie. Cealalta parte a romanilor au declarat ca, in timpul liber, merg in vizita, asculta muzica, citesc sau merg in natura. Dupa cum este simplu de observat, romanii prefera, in special, modalitatile de distractie care nu costa nimic. Mai mult de 90% dintre romani nu au practicat niciodata scuba divingul, parasutism, sporturile nautice sau nu s-au plimbat cu un ATV, insa aceste activitati exotice devin din ce in ce mai cautate.

„Cine a coborat o data in adancuri va reveni cu siguranta”. Acesta a fost primul lucru pe care ni l-au spus impatimitii scuba divingului atunci cand i-am intrebat daca merita sa ne punem labele, tubul de oxigen si sa ne scufundam in apa marii. Scuba divingul este, inainte de toate, un sport extrem, care are din ce in ce mai multi impatimiti. In acelasi timp, scuba divingul este o afacere costisitoare, la inceput, dar care se poate dovedi extrem de profitabila in timp. Nu te poti scufunda pentru prima data fara sa fii initiat, fara sa fii insotit de un instructor si nici fara un echipament adecvat. Scafandrii cu experienta dispusi sa te invete sunt destui. Scuba divingul s-a transformat pentru tot mai multi tineri din pasiune, in cariera, iar numarul celor care au facut o afacere din acest sport a crescut tot mai mult in ultimii ani. Este drept ca apele Marii Negre nu ofera nici pe sfert privelistea din adancul Caraibelor sau al Marii Egee, dar cei care s-au scufundat spun ca merita si aici. Cel mai spectaculos loc de scufundare din Romania, din punctul de vedere al adrenalinei, este, spun specialistii, Pestera Isverna, din Muntii Mehedinti, insa aici nu se avanta decat scafandrii profesionisti. Cei mai putin experimentati trebuie sa se multumeasca cu litoralul Marii Negre, care abunda in epave scufundate, dar si in flora si fauna specifice, datorita izvoarelor sulfuroase, care se gasesc, in special, in zona Portului Mangalia. Alte locuri preferate de scafandri este Cazinoul din Constanta, unde sunt scufundate mai multe vestigii arheologice, dar si Portul Agigea.

In plus, agentiile de turism au prins apetitul romanilor pentru scuba diving si au lansat oferte specifice, in colaborare cu centrele de scufundari, in Egipt, Hurghada sau Turcia - Antalya. Specialistii spun ca scuba este impartit in patru zone de interes: recreere, comercial, stiintific si militar. Centre de scufundari de agrement, sau de recreere, gasiti in aproape toate statiunile de pe litoral, iar numarul turistilor care, impinsi de curiozitate, apeleaza la serviciile lor este tot mai mare. De la aceste centre, clientii inchiriaza echipamentul complet, format din masca, snorkel (tubul cu ajutorul caruia se poate respira), labe, detentor, costum si vesta compensatoare, care este partea de echipament cea mai importanta pentru practicarea scuba divingului. Vesta va permite sa plutiti la suprafata, va ajuta sa va scufundati si va faciliteaza miscarile in apa, micsorand rezistenta la inaintare pentru un confort sporit in timpul scufundarii. Pretul unui astfel de echipament complet, la care trebuie sa adaugati elemente de orietare si aparatul de masurat presiunea, depaseste 2.000 de euro. In aceste conditii, daca scuba divingul ramane la stadiul de pasiune, este mai convenabil sa va inchiriati echipamentul.

Ceea ce pentru multi nu este decat o posibilitate extrem de placuta de a-si petrece o zi pe litoral, pentru altii este o afacere infloritoare. Teodor Deac spune ca este pasionat de scuba diving de mai bine de zece ani si ca ideea de a-si deschide un centru de scufundari i-a venit inca din vremea studentiei. Lipsa banilor si a curajului l-au impiedicat insa mult timp sa se lanseze intr-o astfel de afacere. El spune ca acest sport are o dependenta de echipament foarte mare si ca cei care vor sa isi deschida un centru de scufundari trebuie sa fie dispusi sa investeasca foarte mult inca de la inceput. „In primul rand este nevoie de un spatiu adecvat in care sa iti desfasori activitatea si in care sa interactionezi cu clientii. Apoi trebuie sa investesti in echipament. La mine vin si clienti cu experienta care vor calitate, care ridica pretentii. Am achizitionat echipamente pe diverse marimi, pentru profesionisti, dar si pentru sezonul rece. Concurenta este mare si pe aceasta piata, iar daca nu te adaptezi, nu rezisti”, ne-a declarat Teodor Deac, adaugand ca a investit bani frumosi si in compresoarele pentru incarcarea cu oxigen a buteliilor. „Daca ma puneti sa fac un calcul exact si sa va spun cati bani am investit in aceasta afacere imi este foarte greu. Nu am bagat chiar toti banii odata si inca mai am in ce investi. Oricum, una peste alta, pana acum am cheltuit peste 60.000 de euro”, mai spune Deac. Ramiro Angelescu este proprietarul Scubadiver Center inca din 2004 si spune ca investitia initiala s-a ridicat la peste 80.000 de euro. A meritat insa, daca luam in calcul faptul ca, in prezent, cifra de afaceri anuala a firmei se ridica la aproximativ 180.000 de euro. De altfel, potrivit analistilor economici, afacerile mici, bazate pe activitati de agrement si sporturi nautice inregistreaza in sezonul cald marje de profit de peste 80%, avand un succes aproape garantat. Sa nu va imaginati insa ca va veti imbogati peste noapte dintr-o astfel de afacere, intrucat incasarile rar vor depasi cateva zeci de mii de euro lunar.

Daca ceea ce ati citit pana acum v-a starnit curiozitatea si ati vrea sa faceti o sesiune de scuba diving, trebuie sa stiti ca, inainte sa apucati sa imbracati costumul de neoprene, trebuie sa urmati cursuri de initiere pe uscat si sa faceti dovada unei sanatati de fier printr-un certificat medical. Paradoxal este ca pentru a te scufunda nu trebuie sa stii obligatoriu sa inoti, dar, cu siguranta, nu trebuie sa ai fobie de apa. Cursurile dureaza intre trei si cinci zile si se pot tine in orasele dumneavoastra de resedinta. Pregatirile de initiere sunt continuate de module de teorie, dar si de cursuri in piscina, care cuprind exercitii de respiratie si invatarea limbajului folosit sub apa. Abia dupa aceea veti trece la scufundarile propriu-zise, care se vor face in prezenta unui instructor. Exista mai multe tipuri de cursuri pentru care puteti opta: cursurile Discover Scuba Diving (200 -250 euro), la care veti invata miscarile de baza, si cursurile de specialitate care se impart dupa niveluri de dificultate in: Open Water Diver (275-300 euro), Advanced Open Water (200-250 euro), Emergency First Response (150 euro), Rescue Diver (300 euro) si Divemaster (600-800 euro).

Astfel de cursuri pot fi luate in mai multe centre specializate din tara care sunt situate in Bucuresti, Constanta, Eforie Nord sau Olimp. Tariful de inchiriere pentru echipamentul necesar scuba divingului variaza intre 40-80 de euro/zi in functie de calitate. Potrivit statisticilor, media de varsta a clientilor centrelor de scuba diving este de 33 de ani, majoritatea fiind persoane active cu profesii liberale, manageri sau oameni de afaceri. Dintre cei care practica scuba diving, 68% sunt barbati, 30% sunt femei si numai 2% copii. „Nimic nu ma relaxeaza mai mult decat sa merg la scufundari cu prietenii in weekend. Totul a inceput ca o joaca. Am vrut sa vedem cum este, am facut cursurile si am inchiriat echipament. Ne-am scufundat o data si mi-am dat seama ca nimic nu se compara cu adrenalina pe care o simti sub apa. Acum mi-am achizitionat propriul meu echipament, si am ajuns la stadiul la care as putea sa dau lectii de scufundari unor incepatori”, a spus Ciprian Mardare, managerul unei firme de IT din Constanta.

In Romania, acest sector se afla la inceput, avand insa o rata de crestere ridicata (pana la 1% din totalul populatiei, in conditiile in care la inceputul anului 2005 abia atingea pragul de 0,01%). In tarile unde aceasta afacere este deja la maturitate (Norvegia, Suedia, Danemarca, SUA, Canada si Elvetia) s-au atins cote de 5.5%-6% din totalul populatiei. In Europa de Est, tari precum Ungaria sau Croatia ating cote de 2.3%-3%, ceea ce inseamna ca in Romania acest sector mai are inca loc de extindere.

sursa:  financiarul.com